Tot mai frecvente cazuri de depresie la tineri si copii

Tot mai frecvente cazuri de depresie la tineri si copii

Nu cu foarte mult timp în urma se credea ca doar adultii pot suferii de depresie, însa studiile arata ca depresia se poate instala chiar si în randul copiilor mici. Ca si simptome, depresia la copii si adolescenti nu este cu mult diferita fata de cea la adulti, diferenta consta în felul în care subiectul se manifesta, ori în cazul copiilor, este destul de greu de depistat depresia, de multe ori cei mici fiind tratati pentru o alta afectiune.Oricum, simptomele depresiei la copil si adolescent pot fi mai greu de recunoscut. Într-un studiu de referinta s-au studiat concomitent si familiile pacientilor depresivi, pentru ca s-a observat o legatura evidenta între simptomatologia copiilor si tipul de comportament al parintilor. Astfel s-au identificat doua grupe cu risc pentru dezvoltarea depresiei copilului: ori parinti rejectivi, ori supraprotectori, adica familii în care nevoile afective ale copilului nu erau satisfacute, fapt mascat printr-un control excesiv, cu o protectie nejustificata.
Tot în cadrul aceluiasi studiu s-a identificat un set de cauze frecvente, legate de comportamentul parintilor, care declanseaza depresia la copii, si anume: pedepse aplicate nemotivat, exagerat; privarea de daruri, lucruri necesare, alimente; severitate, duritate, furie din partea parintelui; pedepse sau comentarii de fata cu altii; lipsa de disponibilitate, de apropiere, de consolare; neîncrederea în copil; amestecul excesiv în deciziile si autonomia copilului; respectarea predilecta a opiniilor contrare ale copilului; sugerarea culpabilitatii prin gesturi, cuvinte sau prin refuzul de a-i vorbi copilului, ca mijloc de pedepsire. Alte posibile cauze ale depresiei sunt reprezentate de decesul unui membru din familie, de violenta în familie, abuzul sexual, fizic asupra copilului, sau existenta unor cazuri de depresie la membrii familiei.
Dar aceasta boala poate aparea înca de la sugar, fapt cunoscut sub denumirea de sindrom de deprivare emotionala, care se manifesta prin letargie, scadere ponderala, iritabilitate, tulburari de crestere. Aspectul sugarului poate mima o boala organica grava, cauza fiind de fapt privarea de afectiune din partea parintilor, în special din partea mamei, care lipseste o perioada, perceputa de copil ca fiind lunga. La copilul de 2-4 ani, la care limbajul nu este foarte bine dezvoltat si, deci, incomplet ca mijloc de comunicare eficienta, depresia se manifesta prin agresivitate, comportament hiperkinetic si protestatar. La copilul de 5-8 ani, cea mai frecventa forma de manifestare a depresiei este somatizarea, adica o pleiada de acuze fizice multiple, psihogene, cu predominanta durerilor abdominale, care mascheaza în special un sentiment de insecuritate si o nevoie intensa de afectivitate protectiva.
Depresia la copilul de 9-12 ani se manifesta predominant prin izolare, apatie, comunicare redusa, scaderea interesului pentru activitati anterior placute, diminuarea randamentului scolar. Adolescentul prezinta o simptomatologie asemanatoare adultului, adica oboseala, iritabilitate, tensiune, tulburari somatice si dispozitie trista, alaturi de negativitatea manifestata prin stima de sine scazuta, autoreprosuri, autocritica, interpretari negative ale experientelor, amintiri neplacute.
Plictiseala si durerile abdominale, strarile de somnolenta si izolarea sunt aspecte ce trebuie urmarite în viata copilului si adolescentului. Cu totii am trecut prin aceasta perioada, de adolescenta, cand problemele considerate minore în viata de adult, erau adevarate obstacole în calea fericirii noastre. Atat viata sociala a copilului, prezenta unui membru al familiei care sufera de depresie, problemele medicale cronice, anxietatea, decesul unui prieten/rude, cat si violenta fizica, verbala, abuzul sexual pot declansa depresia în randul celor mici.